 |
Lavinia Spargo's Blog
Câteva lucruri pe care le-am învățat de când lucrez pentru o bancă (partea 1)
|
Sunt lucruri care mi-au ciobit încet sănătatea mintală. E minunat de observat cum logica uneori e o virtute rară, și bunul simț e ceva pe care cu greu îndrăznești să îl aștepți de la cineva.
- A pretinde unui client să se identifice, și pe deasupra să mai și verifici identitatea, pentru simpla securitate a finanțelor sale, e ceva care îi răpește cele mai prețioase clipe din viața lui.
- A cere unui client să meargă într-o bancă pentru a-și rezolva anumite probleme, atunci când acestea nu pot fi rezolvate prin telefon sau internet, aproape că mă face să mă simt mai prost decât a fura bomboane de la un copil
- Nimeni nu are timp să meargă la bancă să își rezolve problemele, deși atunci cand ne sună sunt acasă, și pe deasupra vezi ca sunt șomeri sau pensionari
- Bank of Scotland și Royal Bank of Scotland sunt ”același lucru”
- Ar trebui să pot răspunde la întrebări despre alte bănci, căci în definitiv sunt toate la fel
- Dacă clientul plătește penalizări, acestea mă vor îmbogăți pe mine personal
- Atunci când ceri unui client două numere din codul de securitate este ok ca el/ea să îți dea două litere, sau chiar întregul cod
- Dacă ajuți un client să reseteze o parolă, iar el/ea o uită automat te vei simți prost că îi irosești timpul, și cumva ajunge să fie vina ta
- Când întrebi daca mai poți ajuta cu ceva, este ”foarte amuzant” ca clientul să spună ”ai putea să adaugi trei zerouri la soldul contului” sau ”să îmi dai numerele corecte la loterie”. Păi daca aș avea asemenea puteri, nu le-aș folosi în interes personal? Iar unii clienți inteligenți nu realizează că atunci cănd contul e pe minus, dacă aș adăuga zerouri datoria lui ar crește. Proști dar mulți.
…Va urma…
|
|
| September 28, 2011 | 3:50 PM |
|
|
|
Cu bicicletele
Related to country: United Kingdom
|
In sfarsit am reusit sa il fac pe Jonathan sa iasa cu mine cu bicicleta. Iar acum nu il mai pot convinge sa stea in casa. Nici nu e de mirare. Avem piste de biciclisti de lungimi mai mult decat decente, ce serpuiesc prin locuri atat de frumoase - paduri, parcuri naturale - se intrec cu raurile si cu drumurile, la deal si la vale, pentru a ne oferi cel mai bun exercitiu cardio-respirator, pe gratis!
Avem 3 rute principale:
din Brynmenyn (unde locuim noi ) pana in Kenfig Hill (la prietenii nostri) - 10 km, la deal si la vale, prin padure si prin Parc Slip
din Brynmenyn pana in Nantymoel - 13 km, prin padure, zona stancoasa
din Brynmenyn pana in Blaengarw - 13 km, din Parcul Natural Bryngarw, paralel cu raul Garw
Acum cateva luni am inchiriat biciclete in Margam Park, este extrem de frumos primavara, toti copacii sunt in floare, iar peisajele iti taie respiratia.
Atata timp cat e vremea frumoasa (in limitele posibilitatilor, pana la urma suntem in Tara Galilor), vom inlocui mersul la sala cu mersul pe bicicleta. E ieftin si sanatos, si foarte distractiv, mai ales atunci cand esti in competitie cu celalalt :)
|
|
| September 18, 2011 | 6:16 AM |
Born to shine
|
On Sunday I was fortunate enough to take part in the fundraising for Save the Children to the TV show called Born to Shine. What a great experience! Hundreds of colleagues from all over the country volunteered to take the calls for the donations, and only in our centre alone we raised over £30000!
If you are interested in the welfare of children all over the world, you can donate any amount on the web page above.
Think about all those children who were born in underprivileged areas, who are desperate for a chance to grow into successful adults but find it impossible because they don't have the means, or sometimes the health and the nutrition to develop themselves into what they want to be. You can contribute to their welfare by donating as little as you can.
Thank you!
|
|
| August 25, 2011 | 3:33 AM |
|
|
|
Lavinia, by Ursula Le Guin
About the book: "Lavinia: A Novel"
available in: (original) | |
|
I am still in the afterglow of this book. And Lavinia is a book that stays with you for a very, very long time. I feel that it might stay with me forever, and alter my direction just by one degree, with definite consequences.
It's not because my name is Lavinia. I admit this made me find associations all throughout the novel, and dream for a few moments that some of the atoms that this woman was made of have been miraculously recycled by the universe and put into the matter I'm made of.
This book made me guilty that I almost despised the Latin classes throughout highschool, and didn't actually learn it to a level that would allow me to read Vergilius, Ovidius and Petronius. Their real writings in the real language. And whoever sais Latin is dead, they are worng. It still lives in the cores of so many languages, including mine, and I'm loving this fact!
Back to the book... You can tell that Ursula Le Guin made a lot of research. She read Vergilius, she studied the geography of the places, the religion, the names, the life style, and made them all into a believable image, so primordial and passionate!
The tragedy and the pure love and devotion in this book are so raw and so pure!
Le Guin has granted a great deal of attention to the powers of the gods, which were of capital importance in those times, but what I like is that she didn't mix up the life of the people with the life of the gods, as you would have probably expected. At no point did the situation change because of the whim of a god. Everything was caused by human actions. She is not trying to convince us of supernatural powers, she just hints at the fact that they might exist and that in olden days people believed in them and in things that nowadays we would see as coincidences.
I absolutely love the direct contact and symbiosys with the nature. It is something my soul is craving for, and I felt it so real in these pages.
I just wish Lavinia had been more generous with the description of her happy days with Aeneas. But probably the scarceness of such scenes made them more precious, less dilluted, and it engraved them in my mind for a while.
400 Bad request
Your browser sent an invalid request.
Automatically translated into Spanish thanks to WorldLingo
400 Bad request
Your browser sent an invalid request.
Automatically translated into Portuguese thanks to WorldLingo
|
|
|
|
|
Copilarie
|
E vara si miroase a asfalt si a praf. Miroase si a mancare proaspat gatita, mirosul vine de la fiecare fereastra deschisa. Mancare facuta cu legume proaspete de vara, cumparate din piata de la Diamant sau de la aprozar.
E tare cald dar nu ne pasa, noi ne jucam sapte pietre, si asa prinsi in febra jocului abia ne auzim mamicile care ne cheama la masa de pranz.
Mancam in graba, iar apoi iesim din nou si ne strigam numele pe la ferestre pentru a ne readuna. Dar nu mai suntem asa de numerosi pana mai spre seara, cand ne jucam ascunsea cu mingea pana noaptea tarziu, fara nicio grija, fara nici un pericol existent. Mamica si taticu sunt in casa, si ne vad pe fereastra. In curand ne vor chema acasa. Maine mergem la tara.
La Bozed, buni ne intampina inca de pe ulicioara. E in culmea fericirii. Bunicul, morocanos, asa e el, dar se bucura de pachetul de Carpati si de celelalte bunatati aduse de parintii mei.
Primul lucru, ma duc sa vad catelul. Corbu, ce mai faci? Of, tot aici dupa cotet? Ce te-as dezlega, dar sti ca nu am voie, trebuie sa astepti pana diseara dupa mulsul vacii. Lasa ca vin mai tarziu si iti aduc niste oase..
Apoi, tusti in gradina sa vad s-au copt prunele? Dar piersicile? Maama, ce de rosii, si mai ales ce de flori are buni! Eu si fratele meu ne ducem bagajele in casa ai’ mare, si ne schimbam in haine de joaca. Inca nu ne jucam. Avem de povestit cum a fost anul asta la scoala, si de ascultat alte povesti la care nu le dam nici o atentie. Gandul nostru e la marul de la Unchiesu’, marul ala care sigur s-a copt deja, si in care ne putem catara si petrece ore intregi, cantand Coco Jambo sau imitandu-l pe Scatman John.
Intr-o zi trebuie sa mergem si la muratoare, sa ne scaldam, dar sa nu zici la nimeni, ca e tare murdara apa si e prea departe de casa.
Mai tarziu mergem cu buni la buduroi dupa apa, e tare seceta si fantana de langa casa aproape ca a secat. E o carare prin cucuruz pana la fantana din deal. Cucuruzul e bun de fiert, poate fierbem cativa ciucalai sambata dupa ce terminam de dezghiocat fasolea. Of ce povara! Nu ne place la fasole, ca noi vrem sa mergem sa ne jucam.
Iar apoi vine stransul prunelor. Sebi se urca in prun ca sa il scuture. Nu imi place sa pun mana pe prunele albe care se zdrobesc de pamant, dar ma obisnuiesc si culegem tot de pe jos, pt ca Mosu’ sa faca tuica. Iar mai tarziu prunele negre pt dulceata. Abia astept sa mananc chisalita, si coca cu prune.
Si secerisul. Mama ce ne mai place noua sa trecem pe langa glorii si sa le facem semn sa claxoneze. Uuuuuu, uuuuuuu! Imi place sa merg prin miriste apoi sa vada daca au scapat florile macar, dar si macii si ciocul randunicii sunt secerate la pamant. Ei, lasa ca cresc la loc. Hai ca trebuie sa mergem acasa sa intindem graul la uscat. Uf!
Si apoi sa mergem acasa, ca incepe scoala…
       
|
|
|
Latest Posts
Monthly Archive
Change Language
Tags Archive
aeneas borntoshine careinternational charity contest donate fundraising humane latinpeople lavinia laviniaspargo music novel poverty romanian savethechildren translation ursulaleguin
Filter By Type
Friends
15657 views
|
|
